Motru, „oraşul albastru”

Municipiul Motru a fost pentru o zi numit „Oraşul albastru”, graţie echipajului de elevi „Healing souls”. Aceştia şi-au continuat aventura promovării Centrului de Asistenţă pentru persoanele aflate în dificultate. Au ales pentru promovare culorile Uniunii Europene, albastru şi galben, şi au străbătut oraşul cu speranţa unor adolescenţi dornici să ofere ajutor celor aflaţi în dificultate.

Tricourile albastre, pliantele, calendarele, cântecele, cuvintele calde şi zâmbetele de adolescenţi au fost arsenalul acestora. Reportajele realizate în faţa catedralei ortodoxe, în faţa primăriei, cât şi a supermarketelor au scos la iveală nevoia de informare, lipsa de comunicare şi chiar ignoranţa unora cu privire la beneficiile proiectelor europene şi, nu în ultimul rând, lipsa informării cu privire la existenţa unui loc în care oamenii aflaţi în dificultate pot găsi alinare, sprijin şi o masă caldă pentru aproximativ 60 de zile.

Ignoranţa unora a demonstrat tuturor că orice act de binefacere poate fi confundat cu uşurinţă cu o campanie electorală sau de o strângere de fonduri pentru cazuri mai mult sau mai puţin reale.

Doamna D. ne-a vorbit cu căldură, istorisindu-ne despre viaţa unei prietene abuzate fizic şi psihic în nenumărate rânduri, căreia i-a fost extrem de greu să apeleze la divorţ şi să-şi reia viaţa. A oftat cu blândeţe şi ne-a răspuns cu nostalgie: „Dacă ar fi existat acest centru, durerea prietenei mele ar fi fost mult mai mică”. Ne-a urat succes şi a promis că va informa oriunde poate despre existenţa acestui loc „al binecuvântării”.

În schimb, domnul M. ne-a întrebat furios ce partid reprezentăm şi ne-a spus să ne vedem de şcoală, „lăsând prostiile”, pentru că „femeia trebuie să asculte de bărbatul său şi să nu-l părăsească indiferent prin ce ar trece”.

O maşină şi-a deschis portiera, iar un domn cu ochelari fumurii ne-a întrebat furios: „Pentru ce mai strângeţi bani, puşlamalelor?”

Cu dificultăţile de rigoare, suntem convinşi că această „Campanie a celor 24 de tricouri albastre” a reprezentat un succes şi chiar dacă reticenţa şi neîncrederea gravitează pe fundalul celor relatate suntem convinşi că aprecierile au fost mult mai multe, iar persoanele aflate în dificultate vor apela cu încredere la serviciile „Centrului de Asistenţă pentru persoanele aflate în dificultate”.

Imaginile care au fost imortalizate cu acest prilej spun mai mult decât orice!

Coordonator proiect,

profesor Constantina Negrea

Sursa: Pandurul

#EuroscolaRO2018 – Mesajul ANEI către liceeni! – Umanitate dincolo de vanitate

Ediția a- XI – a a Concursului Național “Euroscola 2018”, având ca temă pentru acest an “Europa pentru noi”, angajează tinerii liceeni într-o competiție extraordinar de interesantă. O radiografie a comunității locale din care fac parte, privind proiectele cu finanțare europeană este realizată de către echipele intrate în competiție pentru “Ziua Euroscola ” de la Strasbourg. Într-o astfel de competiție este angrenată și Echipa “Colegiului Național George Coșbuc“ Motru. Analiza din arhivele urbei noastre scoate la lumină un proiect adresat Oamenilor aflați în “situație de nevoie”, oamenilor agresați fizic, psihic și afectiv. Colbul este șters de pe acest proiect și tinerii liceeni preocupați și cu aplecare pentru oamenii aflați în astfel de situații pornesc odiseea căutării persoanelor care au beneficiat de un ajutor real, grație ”Centrului de asistență pentru persoane aflate în dificultate”, realizat cu ajutorul fondurilor europene în orașul nostru. Activitatea de astăzi, intitulată “Întâlnirea cu Ana ” trezește profunde sentimente de umanitate și totodată de încredere în Uniunea Europeană. Ana este acum, o tânără capabilă cu un job frumos și cât se poate de deschisă pentru a ne transmite “povestea ei”. Abuzată fizic și emoțional cu 3 ani în urmă de concubinul mamei sale a fost adusă în Centrul de asistență pentru persoane aflate în dificultate. Aici a avut parte de un tratament nesperat și întâlnire cu oameni deosebiți. Directorul, medicul, psihologul centrului și tot personalul au încurajat-o cu multă iubire și înțelegere ajutând-o să își depășească frica și să își găsească echilibrul emoțional. Concubinul mamei a fost reperat și dat pe mâna autorităților, iar relația mamă-fiică a intrat într-o altă dimensiune a comunicării. Din acest motiv, ANA recomandă tuturor persoanelor să se adreseze autorităților, dacă se confruntă cu astfel de situații și laudă inițiativa noastră de a pune în valoare acest centru și a demonstra cât de important este un “loc în care să poposești“ dacă, într-o anumită perioadă a existenței tale, se ivesc astfel de probleme. Ne urează succes și totodată insistă să facem “cunoscută această oază de speranță” pentru “oamenii aflați la nevoie”.
Constantina Negrea, coordonator al proiectului, Euroscola 2018

Sursa: Gorjeanul

Interviu cu Siegfried Mureşan, europarlamentar PPE

          După valul migrator din 2015, Uniunea Europeană încearcă să găsească soluţii pentru ca asemenea crize să nu se mai repete. Migraţia a ajuns una dintre chestiunile centrale de pe agenda UE, care încearcă acum să exploateze momentul de linişte pentru a-şi reforma politicile în domeniul azilului, migraţiei şi pazei frontierelor.

          Va reuşi însă societatea europeană să depăşească stereotipurile şi neîncrederea generate de experienţa anului trecut? Se va găsi înţelegere în Europa pentru susţinerea unor reforme prin care migraţia să devină o oportunitate şi nu o ameninţare?

          Europarlamentarul Siegfried Mureşan, din grupul popularilor europeni (PPE), a răspuns mai multor întrebări despre cum se comportă societatea şi instituţiile europene în faţa imigraţiei. Interviul publicat de Europunkt este fundamentat pe întrebările adresate de echipa Sons of Liberty, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, angrenată în concursul Euroscola 2016.

Sigfried Mureșan

          Sons of Liberty: Care este poziția statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la acceptarea cotelor de imigranți?

          Siegfried Mureşan: Sunt state care se opun acestor cote și state care le susțin, dar important este să înțelegem cum a fost luată decizia privind cotele de refugiați. În contextul în care majoritatea refugiaților soseau doar în câteva state membre ale Uniunii Europene – în Grecia, în Ungaria, în Italia și în Germania – atunci s-a considerat că, dacă Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o provocare atât de mare, povara trebuie împărțită pe umerii tuturor statelor membre. Vorbim despre solidaritate, o solidaritate care trebuie să existe între statele UE, așa cum există și între membrii unei familii. În acest mod s-a ajuns la mecanismul de relocare, fără a se avea însă în vedere componenta ilegală a migrației. Oamenii ajungeau în Europa necontrolat, nu știam cine erau, de unde proveneau, unde voiau să ajungă. Filosofia împărțirii unei poveri între statele membre, adică solidaritate, este corectă. Dar atâta timp cât riscul ca migrația să fie ilegală, adică să nu fie doar oameni care aveau cu adevărat nevoie de ajutor, a căror viață era pusă în pericol în țările lor de origine, această relocare a fost riscantă, mai ales în condițiile în care nu se puteau anticipa consecințele în materie de securitate, riscurile pentru siguranța cetățenilor europeni.

          Care sunt motivele protestelor privind refuzul de a primi imigranți? 

          Refuzul oamenilor este legat, în principal, de faptul că nu știm cine sunt acești imigranți. Nu știm dacă sunt cu adevărat refugiați sau dacă sunt imigranți ilegali ori dacă printre ei nu există și teroriști.

Articolul integral îl găsiți aici.

Interviu cu Norica Niculai, deputat în parlamentul european - Consecințele generate de valurile de refugiați sirieni asupra Uniunii Europene

– Cum vom reuși statele membre să înlăture stereotipurile existente la nivelul cetățenilor, facilitând astfel integrarea refugiaților? (Chisă Oana)

Este, în opinia mea, aproape imposibil ca doar o politică guvernamentală să înlăture aceste stereotipuri. Ele vin, sunt deja create, sunt funcționale și singurul mod prin care le putem înlătura este palierul educațional: în familie, la școală, dar și prin intermediul media, care ar trebui să găsească proiecte prin intermediul cărora să dea convingerea cetățenilor că aceste stereotipuri sunt false, nereale. Sunt sceptică însă că stereotipurile vor dispărea, pentru că ele sunt utilizate insistent inclusiv de oamenii politici de influență în discursul public și în campanile electorale. Nu suntem într-o situație care să ne permită o bătălie care are ca țintă înlăturarea stereotipurilor. Cred că guvernele se confruntă cu alt tip de problematici, mult mai stringente pentru funcționarea statului și nu am văzut nici un proiect serios, declanșat de societatea civilă sau de către o instituție de educație și cultură, care să reușească să înlăture aceste stereotipuri cu succes.

– Având în vedere că România are o rată a șomajului destul de ridicată, de ce posibilități de angajare vor dispune imigranții? (Mutică Irina) 

 România nu pare a fi o țară atractivă pentru imigranți. Avem câteva zeci de persoane care au cerut să se stabilească în România și chiar în eventualitatea aplicării mecanismului de cote, oamenii cred că vor putea fi obligați să accepte România ca țară de destinație. Pentru 100, chiar și pentru 1.000 de persoane, cred că se vor găsi soluții și locuri de muncă, având în vedere că deși avem un șomaj ridicat, avem în continuare domenii în care deficitul de forță de muncă este evident. Ca atare, dacă acest lucru se va întâmpla în România, nu cred că va fi o problemă absorbția unui număr limitat de persoane, în condițiile în care țara noastră nu este un punct de destinație pentru migrația de tip economic.

Restul interviului îl găsiți aici .

La dezbateri cu domnul profesor Negrea

In urma cu ceva vreme va spuneam aici de echipa de dezbateri ce s-a format in colegiul nostru sub indrumarea domnului profesor Negrea Nicolae. Pentru a intelege mai bine ce presupun aceste competitii, dar si pentru a afla mai multe informatii despre proiectele desfasurate in scoala am realizat un interviu cu domnul profesor:

Baleanu Andrei: Este prima experienta a dumneavoastra si a elevilor nostrii in competitiile de “debate”. Cum a luat nastere acest proiect?

Negrea Nicolae: Intr-adevar este prima mea experienta de acest fel pe care o consider cu totul si cu totul deosebita. Concursul National "Tinerii Dezbat" organizat sub egida Ministerului Educatiei, Tineretului, Cercetarii si Sportului (MECTS) si alte institutii precum ARDOR si UNICEF are ca scop formarea unor competente oratorice in format Word School Style. Mai intai am participat la un curs de formare pe acest format organizat la Slatina de ARDOR. In timpul vacantei de vara am selectat elevii pentru a participa la faza regionala a acestui concurs organizat la Calimanesti Caciulata in perioada 19-20 August 2011. Cu toate ca a fost foarte greu in organizaera echipei si in pregatirea acesteia, deoarece era vacanta si elevii erau plecati in tabere scolare in tara si in strainatate, in concedii cu familia sau la bunici, am reusit sa formez o echipa care a reprezentat cu cinste colegiul atat la faza regionala cat si la faza nationala.

B.A: Primul pas a fost etapa regionala …

N.N.: Da, la faza regionala echipajul format din Florescu Alin Daniel, Pirvanescu Nadina si Dudescu Denisa Alina a castigat finala concursului obtinand victoria impotriva Colegiului National “Spiru Haret” din Tirgu Jiu. In urma acestui rezultat ambele echipe au obtinut calificarea la etapa nationala.

*Echipa CNGC Motru alaturi de Monica Mocanu, presedinte ARDOR Romania*

B.A.: Cum s-a desfasurat etapa nationala?

N.N.: La etapa nationala organizata la Alba Iiulia intre 14-15 septembrie 2011, elevii au avut parte de o organizare deosebita, deoarece concursul s-a organizat la Universitatea “1 Decembrie’’ din Alba Iulia. Au participat personalitati de prim rang din cadrul MECTS precum Oana Badea, sectretar de stat, si Romeo Mosoiu, consilierul domnului ministru Funeriu.De asemnea, au participat oameni politici, senatori, deputati si personalitati din Alba Iulia.

Echipajul C.N.G.C. Motru a jucat 3 meciuri si a reusit sa invinga Colegiul National „Gajdiu Emanuel” din Oradea, dar a fost invins de echipajele din judetele Iasi si Braila.

In finala au ajuns Colegiul National ‘’Mihai Viteazu’’ din Bucuresti si Colegiul National din Buzau. Aceasta s-a desfasurat in Amfiteatrul Universitatii „1 Decembrie” din Alba Iulia, avand ca public toate echipajele aflate in concurs, liderii din Consiliul National al Elevilor, profesori si reprezentantii Ministerului.

B.A.: Ce urmeaza dupa aceasta frumoasa experienta?

N.N.: Experienta acumulata la acest concurs atat de mine cat si de elevi trebuie difuzata in scoala si m-am gandit la infiintarea unui club de dezbateri. Aceste cluburi de dezbateri sunt sustinute, in general de MECTS, care asigura un interes deosebit in acest sens si am speranta ca se va materialize si in institutia noastra.

B.A.: Care este modalitatea de desfasurare a dezbaterilor?

N.N.: Acestea s-au desfasurat dupa formatul Word School Style, care este unul ntre cele mai raspandite in competitiile internationale alaturi de British Parliamentary si Karl Popper. Acest format presupune contracararea intre guvern si opozitie si are de fiecare data in dezbatere cate o tema. Tema este de interes general si trebuie sustinuta de guvern si combatuta de opozitie care isi creeaza propiul caz. Pentru inceput membrii echipelor sustin alternativ cate un discurs de 8 minute. In final urmeaza cate un discurs sumativ, o concluzie, de 4 minute.

 *Echipa noastra la etapa nationala alaturi de membrii ai juriului*

B.A.: Considerati ca participarea elevilor intr-un club de dezbateri ii poate ajuta in dezvoltarea personala? De ce?

N.N.: Prin astfel de dezbateri le formam elevilor capacitatea de a argumenta si contraargumenta folosind informatii de cultura generala la nivel mediu. Ma bucur ca am reusit sa ma calific la un astfel de concurs cu totul si cu totul special deoarece antreneaza o serie de aptitudini ale eleviilor: comunicarea, persuasiunea, oratoria, strategia si colaborarea cu membrii echipei. In plus, acestea contribuie la formarea spiritului civic si a respectului fata de valori. Echipajul nostrum a fost format din elevi de la mate-info si filologie ceea ce arata ca toti elevii au posibilitatea sa participe la astfel de competitii.

B.A.: Sa vorbim acum si despre alte proiecte. Unul dintre cele mai reusite proiecte ale dumneavoastra a fost „Euroscola”. Povestiti-ne si despre aceasta experienta.

N.N.: Da, este cu adevarat cea mai frumoasa experienta a carierei mele profesionale. Acest proiect a fost un succes atat ca implicare, experienta cat si sub aspect axiologic. Cei 24 de elevi participanti au avut in Parlamentul de la Strasbourg o prestatie foarte buna, o conduita ireprosabila si au reprezentat cu cinste Colegiul National "George Cosbuc" Motru, orasul si tara. Multumesc pe aceasta cale sotiei mele, elevilor participanti, parintilor, tuturor factorilor care ne-au ajutat. Consider ca cei care ne-au sprijinit au fost mai multi decat cei care au manifestat anumite limite.

 *Domnul Prof. Negrea in sala principala a Parlamentului European de la Strasbourg*

B.A.: Ce alte proiecte aveti in plan pentru urmatoarea perioada?

N.N.: In viitor imi propun sa colaborez la fel de bine cu elevii, sa participam la foarte multe activitati. Rolul acestora este de a forma competente reale, o mare capacitate de adaptare, comunicare foarte buna. Prin aceste activitati scolare si extrascolare parteneriatul profesor-elevi-parinti-comunitate este o realitate, nu o utopie.

B.A.:  Ce parere aveti despre activitatea Consiliului Scolar al Elevilor (CSE)?

N.N.:  Activitatea CSE din anul anterior a fost una foarte buna, a reusit sa se implice in foarte multe activitati, fapt reflectat si de inspectia care tocmai a fost in scoala noastra unde actiunile elevilor au fost foarte bine punctate. As propune o implicare mai mare a directorilor de departamente pentru ca activitatea in ansamblu sa fie un complexa si eficienta. Sper ca activitatea CSE sa fie sustinuta si de cadrele didactice si sa nu se considere ca ceea ce fac elevii nu are legatura cu procesul instructiv-educativ.

B.A.: Sunteti apreciat ca fiind un profesor foarte pasionat ce incearca sa formeze o serie de aptitudini elevilor prin implicare in diverse activitati. Dumneavoastra cum v-ati caracteriza?

N.N.: Multumesc pentru aprecieri . Eu doar imi fac pur si simplu datoria si totodata am satisfactia ca elevii mei au ocazia sa patrunda in lumea cunoasterii.

B.A.: In incheiere va rugam sa transmiteti un mesaj liceenilor, elevilor dumneavoastra.

N.N.: Le urez mult succes in noul an scolar si le doresc ca prin activitatile lor, atat scolare, cat si extrascolare sa contribuie la prestigiul institutiei noastre. De asemenea, la examenul de Bacalaureat sa obtina rezultate foarte bune si daca s-ar putea procentul de promovabilitate sa fie de 100%. In incheiere, multumesc Consiliului Elevilor si va urez mult succes in toate activitatile pe care le desfasurati.

Deja in scoala noastra a debutat clubul de dezbateri sub indrumarea domnului profesor Negrea unde participa echipaje din scoala, iar coordonarea va fi facuta de cei 3 elevi ce au participat la  etapa nationala a concursului "Tinerii dezbat". Primele intalniri constau in familiarizarea elevilor cu acest tip dezbateri. Cei interesati sa participe se pot inca inscrie, luand legatura cu cei 3.

Ii multumim domnului profesor Negrea pentru acest interviu si pentru sprijinul care l-a aratat intotdeauna fata de elevii din CNGC Motru. 

Din experienta unui student in Marea Britanie

E de varsta noasta, are ambitii si visuri, a realizat déjà multe si ne poate servi ca model de inspiratie. Se numeste Mircea Neicu, este din Orsova si incepand din aceasta toamna va studia Psihologia la Lancaster University UK, clasata a 8-a anul trecut in topul universtatilor din Marea Britanie. A avut amabilitatea de a purta o discutie cu mine si de a-mi impartasi experientele lui. Sper ca vorbele lui sa va motiveze si pe voi.

Dupa cum am spus , Mircea este din Orsova, un oras destul de apropiat de Motru din punct de vedere geografic si cu care are multe in comun: ambele sunt linistite, mici si aproape nimeni nu are idee unde sunt pe harta. Orsova are 2 supermarketuri si 3 licee (difera proportia). Mircea a studiat filologia la Liceul teoretic Traian Lalescu , cu specializarea engleza intensiv. “Acolo am avut parte de educatie la cel mai inal nivel, in special engleza si istorie. Cam totul de atlfel…era cat se poate de temeinic facut.” Desi a ales filologia ca sa scape de matematica si de toceala impusa, a descoprit ca a facut o alegere buna. Mai ales engleza l-a ajutat sa isi urmeze visul- inca de pe vremea cand nu stia ca are unul-.

S-o luam cu inceputul

“La inceput a fost mai de graba o provocare. Cei de la Shakespeare School au anuntat un concurs de eseuri in limba engleza. Domnul professor de la acea vreme, domul Radu Rusu ne-a “provocat” sa participam la acest concurs spunandu-ne ca vrea sa vada cat mai multe ede participare de-ale noastre. Ne-a cerut sa participam, nu sa castigam. Nu ne gandisem la asta. Tema era ‘Rolul si viitorul site-urilor de social networking hi5 si Facebook’. Mi s-a parut o tema intresanta, mai ales pentru ca avea legatura cu psihologia- care m-a fascinate dintotdeauna-. Asa ca in weekendul urmator , sambata, m-am apucat de el .” Apoi a urmat asteptarea, si invitatia de a merge la un inteviu la Bucuresti , ca unul din cei 15 finalisti. “Eram extreme de fericit. Era primul interviu din viata mea. Cand am intat acolo, m-au cuprins emotiile. Erau 6 profesori in fata mea si timp de 20 de minute m-au intrebat tot felul de lucruri la care nici nu te poti gandi. Dar mi-am dat seama ca sunt niste oameni extraorinari.” (Un exemplu de intrebare?)” A fost ceva de genul: daca ai putea calatori in timp, ai face-o ,si unde anume ai merge ? Eu am raspuns ca da, as merge undeva in viitor.Si apoi m-au intrebat de ce. Am zis ca nu prea mult, probabil 100 de ani ar fi suficient sa inteleg efectele prezentului si sa ma intorc sa le explic celor din prezent. Oricum, eram foarte multumit, pentru ca cele 20 de minute au trecut foarte repede. Erau intr-adevar niste oameni extraordinari, puteai vorbi despre orice cu ei si stiai ca au ceva de spus”

Apoi…

“Apoi dupa inca 2 saptamani am fost chemat din nou la festivitatea de premiere. Dupa 6 ore cu trenul, dimineata am ajuns acolo. Cand au inceput sa strige castigatorii, dupa primii strigati, cand mi-am dat seama ca ,chiar as putea castiga ceva, m-am emotionat. Fiind al 14-lea strigat, adica al doilea, mi-au spus ca am castigat o scoala de vara la Cambridge. Doamna Daniele Pavoini de la Mirunette International Education mi-a explicat mie si castigatorului locului 1 de ce am fost alesi noi. Tot dansa mi-a oferit ajutor cand am fost chemat la interviu la universitate. Dar despre asta mai tarziu…”

In Anglia…

La aterizarea pe Heathrow, primul lucru pe care l-a remacrat a fost vantul taios si ploaia marunta- asta in mijlocul lui August. Experienta Cambridge i-a dat o alta intelegere a lumii. A cunoscut alti tineri din toata lumea (e.g. Japonia, Spania, Bulgaria). Spune ca japonezii i-au facut o impresie foarte buna pt ca erau prietenosi si foarte bine educati. Cu doi dintre ei tine legatura si ii ajuta sa isi perfectioneze engleza lucrand cu ei online.

La Cambridge a trebuit sa dea un test de limba engleza in urma caruia a fost plasat in grupa de cunoscatori avansati. Toate metodele de invatare erau neobisnuite, dar intru totul provocatoare. “De exemplu, ne-au dat sa cititm ceva de E .A .Poe, unde se povestea o istorie din perspective unui personaj. Si am primit sarcina de a recreea apoi noi aceeasi intamplare din perspectiva celuilalt personaj. Sau trebuia sa construim finalul unui sonet cu inceput dat.” Cat despre tineri… “ Am vazut ca desi de varsta noastra, pareau sa aiba o seriozitate, ca si cum ar stii ce vor sa faca si cum sa ajunga acolo.Un alt fel de tinret , mai matur. ”

La intoarecera in tara…

“Stiam deja ce voiam sa studiez, dar nu aveam o idee clara. Dar dupa Cambridge, am stiut ca acolo voiam sa merg, in Anglia. Acolo am simtit ca apartin unui loc, era sentimentul acela ca esti in locul potivit, ca acolo trebuie sa fi.” Asa ca la intoarcerea acasa, s-a apucat de aplicatia UCAS, pentru care mai avea la dispozitie o singura luna. Pentru cei care nu stiu, multi dintre cei care vor sa plece in strainatate la faculate isi incep UCAS cu cel putin 6-7 luni inainte. Sunt multe cerinte si vrei sa dai ce ai mai bun, pentru ca in functie de ce scrii acolo, depind ofertele universitatilor. Mircea a ales ca optiuni : Cambridge, Lancaster, Surrey, Dundee si St Andrew’s . La Cambridge a optat pentru King’s College, unul dintre cele trei “ colegii emblema “ ale universitatii. A ales King’s pentru ca a vrut sa tinteasca sus, desi poate ar fi fost mai usor daca ar fi ales un colegiu mai putin renumit. Dup ce a trimis UCAS, a primit SAQ Supplementary Application Questionnaire- un fel de UCAS special pentru Cambridge. E mult mai specific si mai detaliat. Trebuie sa vorbesti despre tine, parintii tai si relatia ta cu ei, de ce vrei la Cambridge . In principiu, vor sa vada daca tu ai de oferit ceva Angliei si universitatii.

A trecut o vreme pana cand s-a intamplat urmatorul lucru: in Decembrie a fost chemat pentru interviu la Cambridge. Aplicatia lui ii intrigase indeajuns incat sa vrea sa afle mai mult despre el. Si pentru ca nu ar fi avut cum sa ajunga acolo, a apelat la doamna Daniela Pavoni, rugand-o sa il ajute. Mirunette International se ocupa de scoli de vara in Anglia si in alte tari si ajuta sa intre la universitati si stiau ca e rar ca un student roman sa ajunga acolo, iar Mircea s-a gandit ca ar putea sa le ofere la schimb informatii ‘din interior’.

La interviu…

“Eu m-am dus acolo stiind ca trebuie sa dau tot ce am mai bun si ca ei vor sa vada daca pot sa lucreze cu mine, daca pot sa ma transforme intr-un student de exceptie. Si fiindca mi s-a oferit posibilitatea de a merge acolo o zi mai devreme, eram liber sa vizitez locurile cunoscute. Desigur, cand am ajuns acolo m-a apucat nostalgia ca au trecut 4 luni. Era aproape de Craciun si erau ornamente , colinde si afara era un vant de iti trecea prin oase. Pur si simplu tremuram de frig. Am vrut saq fac poze dar m-am dat batut. As fi vrut sa intru in capela, dar era inchis pentru ca trebuia sa vina regina acolo la slujba.” Peste noapte nu a putut dormi din cauza emotiilor. In ziua urmatoare, dupa micul dejun, la ora 9 a avut primul test de inteligenta ( nu toate colegiile cer acest Thinking Assesment Test, care e mai de graga un test de logica in gandire). “ La intrare eram foarte amuzat ca unii au venit cu carti ( eu venisem in Anglia doar cu rucsacul ), cand de fapt nu e nicio carte care te poate pregati pentru genul acela de test. Orice ti-ai putea imagina, sigur va fi radical diferit de ce vei primi. E un test ce priveste logica si gandirea, nu e pentru matematicieni sau artisti. Am facut cat am putut eu de bine, dar erau foarte multe capcane. M-a surprins ca erau si doi romani. La iesire vorbeau despre cat de simplu li se paruse-eu zic ca daca ti s-a parut simplu, nu ai observat capcanele.”

“ Dupa pranz am fost chemat la primul interviu la care am fost intervievat de un doctor in psihologie si o doamna doctor in socilogie. Al doilea interviu a fost cu doi doctori in politica.” L-am intrebat cum erau .” Nu dificil e cuvantul, ci surprinzator. Te intrebau chestii la care nu te-ai gandi in mod normal si iti dadeai seama ca nu aveau intrebarile pregatite dinainte. Le veneau pe loc, iar tu nu stiai cu ce sa incepi pentru ca niciodata poate nu te gandisei la chestia aia. De exemplu, m-au intrebat :’Ce ai face daca tu ai vinde asigurari de viata si doua personae, una bolnava de cancer cealalata in urma unui accident cu parapanta ar muri si ar trebuie sa ii platesti polita doar unuia dintre ei? Cui ai alege sa i-o platesti? ‘Eu am raspuns ca persoanei bolnave de cancer, pentru ca celalat a avut de ales si si-a asumat un risc.”

“Odata ce intelegeau care e punctual tau de vedere asupara unui subiect te intrerupeau si treceau la alta intrebare. De exemplu vorbeam despre comunismul din Romania si urmatoarea chestie la care au sarit a fost care consideri ca sunt defectele democratiei. Erau interesati in special despre ce am eu de spus despre comunism si cum a evoluat Romania pana azi.”

Un sfat…

“Sa fi cat de natural poti fi, sa arati exact cine esti, sa nu incerci sa minti, sa disimulezi sau sa iti creezi o alta personalitate… sa dai tot ce ai mai bun. Oamenii aceia vor sa te vada pe tine cum esti cu adevarat. Ei vor in primul rand sa cunoasca adevarata ta personaliate, nu ceea ce arati ca esti.”

Desi nu a fost acceptat la Cambridge, Mircea sa poate mandri ca este acum student al uneia dintre cele mai prestigioase universitati din Anglia, iar experienta lui ne arata ca si din orase mici tinerii isi pot indeplini vise mari. El a primit initial o oferta conditionata –de media 9.50 la bac- la Lancaster si o oferta de la Dundee unde ii cereau minim 6.50 la bac.

Planuri de viitor…

“Planuri de viitor? Imi doresc sa fac tot ceeea ce am facut si pana acum, ceea ce consider eu ca merita sa arat daca iesi dintr-o tara sau un orasel mic. Da-mi demonstrez doar mie, nimanui altcuiva . Tot ce fac e la nivel personal, suna egoist, dar nu am vrut sa dovedesc ceva cuiva. Un plan… ar fi sa merg acolo, sa muncesc part time, sa invat cat pot eu de mult, apoi dupa trei ani de studii sa fac un post graduate care nu stiu in ce va fi, dar oricum ceva legat de psihologie. Nu prea poti sa ai multe planuri cand esti tanar, vrei decat sa experimentezi. “

Material realizat de Elona Giubega, eleva in clasa a XII-a A.

Interviu cu Voluntarii

În cadrul Serviciului European de Voluntariat şi în parteneriat cu ARDR(Asociaţia Română pentru Dezvoltare Rurală) şi Eurohouse Bustuchin,anul acesta,în oraşul nostru au sosit, în data de 6 aprilie,trei voluntari: Arman(din Armenia), Raquel(din Spania) şi Vincent(din Franţa),cărora în septembrie li s-a alăturat Sander(din Olanda,care a fost mai întâi voluntar în Rovinari. Perioada petrecută de ei aici a fost de aproximativ şase luni, din aprilie până în decembrie. Doi dintre aceşti voluntari,şi anume Raquel şi Sander, au fost de acord să răspundă unor întrebări legate de experienţa petrecută aici. Iată răspunsurile lor:

O.M.: Ce te-a determinat să devii voluntar?
Raquel: Mi-am dorit tot timpul să ajut oamenii şi situaţia economică din ţara mea m-a determinat să iau această decizie.
Sander: Prima dată când am venit aici ca voluntar am venit cu un grup de alţi patruzeci de tineri într-o acţiune organizată de biserica noastră. Este a treia oară când sunt voluntar în România.

O.M.: De ce ai ales să vii ca voluntar în România?
Raquel: Nu am ales România. A fost primul proiect care mi s-a prezentat şi am zis:De ce nu?
Sander: România este cea mai frumoasă ţară din Europa. A fost prima mea alegere.

O.M.: Care a fost prima impresie asupra ţării noastre când ai sosit aici?
Raquel: Mie mi-a amintit de Spania de acum patruzeci de ani din povestirile părinţilor şi bunicilor mei,dar nu într-un sens negativ. Au fost multe lucruri care m-au impresionat aici, cum ar fi: peisajele, mâncarea de sezon şi oamenii.
Sander: Am fost într-o comunitate de ţigani şi am văzut că acolo oamenii sunt mai fericiţi.

O.M.:Ce locuri ai vizitat în ţara noastră?
Raquel: Am fost în Costineşti, Tulcea, Sulina, Sf.Gheorghe, Mangalia, Predeal, Sinaia, Bran, Sighişoara, Braşov, Râşnov, Sibiu, Timişoara, Hunedoara, Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Bistriţa, Târgu Mureş, Alba Iulia, Bucureşti, Craiova, Târgu Jiu, Hurezani, Muşeteşti, Rovinari, Bustuchin, Tismana, Dr. Tr. Severin, Calafat, Negru Vodă şi am vizitat şi Ungaria(Budapesta), Bulgaria(Sofia) şi Serbia(Belgrad).
Sander: Am fost în aceleaşi locuri ca şi Raquel,exceptând:Braşov,Bistriţa,Piatra Neamţ,Râşnov şi Suceava,şi în plus am fost în Cluj Napoca, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Curtea de Argeş.

O.M.:Ce mâncăruri din ţara noastră ţi-au plăcut?
Raquel: Ciorba de fasole, salata de vinete, salata de boeuf, plăcinta cu mere.
Sander: Sarmalele, mămăliga, gulaşul, papanaşii.

O.M.:Ce cunoştinţe aveai despre România înainte de a veni aici?
Raquel: Concret, nu ştiam nimic, însă consider că situaţia geografică a ţării este puţin dramatică, deoarece din cauza poziţiei centrale în cadrul Europei, România a constituit ţinta conflictelor şi războaielor.
Sander: Înainte să sosesc aici am văzut poze cu orfelinate şi filme în care era prezentată situaţia din România de după cel de-al doilea război mondial.

O.M.:O să recomanzi prietenilor să aleagă România ca destinaţie turistică?
Raquel şi Sander: Da,dar nu le voi recomanda să viziteze capitala,fiindcă este urâtă.

O.M.:Ce ai luat ca amintire din ţara noastră?
Raquel: Nu am luat niciun suvenir, dar am primit un cadou de la nişte eleve din acest liceu, şi am făcut multe poze.
Sander: Nimic.

O.M.:Povesteşte-ne o întâmplare amuzantă din experienţa de voluntar.
Raquel şi Sander: Când ne-am întors din Serbia, poliţia de frontieră ne-a întrebat unde mergem. Noi am răspuns că mergem să lucrăm în România,iar poliţistul ne-a spus: Mergeţi înapoi,pentru că e teribil să lucrezi în România!

O.M.:Ce ţi-a lipsit cel mai mult în timpul petrecut aici?
Raquel: Berea de acasă, şi las tapas(mâncare cu specific spaniol).
Sander: Mâncarea de acasă.

O.M.:Care au fost primele cuvinte învăţate în limba română?
Raquel: Da şi nu.
Sander: Ce faci?

O.M.:Cum ţi se pare limba română?
Raquel: Este foarte asemănătoare cu limba spaniolă.
Sander: Nu mi se pare grea.

O.M.:Oamenii din România te-au ajutat/s-au purtat frumos cu tine?
Raquel: Toată lumea s-a purtat foarte frumos cu mine, cu excepţia taximetriştilor.
Sander: Şi cu mine la fel,dar eu nu am nimic cu taximetriştii.

O.M.:În ce a constat activitatea ta aici?
Raquel: Am predat lecţii de spaniolă în C.N.G.C. şi am organizat un concurs de cultură generală.

O.M.:Cu ce gânduri părăseşti ţara noastră?
Raquel: Cu o gândire pozitivă şi cu dorinţa de a reveni.

N.R.: Sander nu a mai putut răspunde ultimelor două întrebări fiindcă a trebuit să plece la Tg. Jiu. Sper că v-a plăcut să citiţi acest interviu şi vă mulţumesc că v-aţi făcut timp pentru asta.
Oana Mincan,clasa a XII-a A