vineri, septembrie 30, 2016

Interviu cu Norica Niculai, deputat în parlamentul european - Consecințele generate de valurile de refugiați sirieni asupra Uniunii Europene




– Cum vom reuși statele membre să înlăture stereotipurile existente la nivelul cetățenilor, facilitând astfel integrarea refugiaților? (Chisă Oana)

Este, în opinia mea, aproape imposibil ca doar o politică guvernamentală să înlăture aceste stereotipuri. Ele vin, sunt deja create, sunt funcționale și singurul mod prin care le putem înlătura este palierul educațional: în familie, la școală, dar și prin intermediul media, care ar trebui să găsească proiecte prin intermediul cărora să dea convingerea cetățenilor că aceste stereotipuri sunt false, nereale. Sunt sceptică însă că stereotipurile vor dispărea, pentru că ele sunt utilizate insistent inclusiv de oamenii politici de influență în discursul public și în campanile electorale. Nu suntem într-o situație care să ne permită o bătălie care are ca țintă înlăturarea stereotipurilor. Cred că guvernele se confruntă cu alt tip de problematici, mult mai stringente pentru funcționarea statului și nu am văzut nici un proiect serios, declanșat de societatea civilă sau de către o instituție de educație și cultură, care să reușească să înlăture aceste stereotipuri cu succes.

– Având în vedere că România are o rată a șomajului destul de ridicată, de ce posibilități de angajare vor dispune imigranții? (Mutică Irina) 

 România nu pare a fi o țară atractivă pentru imigranți. Avem câteva zeci de persoane care au cerut să se stabilească în România și chiar în eventualitatea aplicării mecanismului de cote, oamenii cred că vor putea fi obligați să accepte România ca țară de destinație. Pentru 100, chiar și pentru 1.000 de persoane, cred că se vor găsi soluții și locuri de muncă, având în vedere că deși avem un șomaj ridicat, avem în continuare domenii în care deficitul de forță de muncă este evident. Ca atare, dacă acest lucru se va întâmpla în România, nu cred că va fi o problemă absorbția unui număr limitat de persoane, în condițiile în care țara noastră nu este un punct de destinație pentru migrația de tip economic.

Restul interviului îl găsiți aici .

joi, septembrie 29, 2016

Alegeri Consiliul Școlar al Elevilor 2016

Se organizează alegeri pentru Consiliul Școlar al Elevilor 2016. Candidatura se poate depune până pe data de 3 octombrie.



P.S.: Pentru funcția de PREȘEDINTE poate candida orice elev din clasele IX-XI, pentru celelalte funcții (SECRETAR, VICE) își poate depune dosarul orice elev din clasele IX-XII, iar pentru funcția de REPREZENTANT al elevilor în CONSILIUL de ADMINISTRAȚIE poate aplica orice elev cu vârsta de 18 ani.
Puteți obține informații suplimentare, trimițând un mesaj privat actualului președinte, Bogdan Andra.



Sceneta „Pot să intru?”, a elevilor de la CNGC Motru, jucată pe scena amfiteatrului școlii

    „Membrii echipei „Sons of Liberty” de la Colegiul Național “George Coșbuc” din municipiul Motru au susținut pe scena amfiteatrului unității de învățământ sceneta „Pot să intru?”, activitate desfășurată în cadrul proiectului EUROSCOLA. Cu această ocazie, principalul obiectiv al echipei „Sons of Liberty” a constat în diseminarea către un public cât mai numeros și divers a mesajului central al proiectului, bazat pe toleranță și respectarea demnității ca valori centrale în guvernarea unei societăți democratice.


 14502832_1186640068078146_4346448193643648812_n
    Prin intermediul punerii în scenă a problematicii refugiaților, elevii de la CNGC Motru au reușit să-și dezvolte capacitățile de sinteză și de coordonare, reușind să formeze o echipă unită, în cadrul căreia fiecare a îndeplinit cu succes atribuțiile desemnate de coordonatorii proiectului. «Am urmărit piesa cu foarte mare interes. Din punctul de vedere al unui om care nu înțelege în totalitate problemele cu care se confruntă un refugiat, piesa a avut un impact benefic deoarece am reușit să văd dintr-o altă perspectivă situația refugiaților. Am reușit să văd prin ce greutăți trec și să înțeleg mai bine de ce aceștia au nevoie de ajutorul nostru. Piesa a fost emoționantă, interpretarea actorilor mi s-a părut foarte bună. Costumele, recuzita, montajul au ajutat la definirea unei imagini sugestive pentru mesajul pe care au vrut să-l transmită elevii», a spus Anişoara Rotaru.

Continuarea în: cult-ura.ro

 


14390715_1287584021286852_676434946777192096_n

   


Rezultatele sondajului „Criza refugiaților într-o Europă a valorilor” (1 – 21 septembrie 2016) – “Discriminare, Excluziune socială, Divizare”

 sons2



În perioada 1– 21 septembrie, membrii echipei Sons of Liberty de la Colegiul Național “George Coșbuc” Motru au realizat, în cadrul proiectului EUROSCOLA 2016, un sondaj de opinie online cu tema “Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”, cu scopul de a realiza o analiză cu privire la nivelul de excluziune socială, precum şi identificarea nivelului de discriminare aplicat refugiaților, în raport cu principalele grupuri vulnerabile din cadrul societăţii. Echipa de cercetare a utilizat drept ipoteză principală existenţa unui raport direct proporţional între nivelul de discriminare şi cel de excluziune socială. Cu alte cuvinte, cu cât nivelul de discriminare este mai mare, cu atât nivelul de excluziune socială al persoanelor discriminate va fi mai mare. Cea de-a doua ipoteză a vizat existența unei deosebiri cu privire la existența stereotipurilor faţă de imaginea proiectată asupra refugiaților, în raport cu principalele grupurile vulnerabile din cadrul societății.
În acelaşi timp, echipa de cercetare Sons of Liberty, înţelegând excluziunea socială drept un fenomen complex, care nu se limitează strict la dimensiunea economică, fiind astfel, un complex “social-psihologic-cultural”, a pornit de la premisa conform căreia un nivel ridicat de excluziune socială determină un nivel ridicat de divizare în societate, deoarece consensul asupra luării unor decizii cu privire la integrarea refugiaților este limitat de existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Pentru a obţine un răspuns reprezentativ, o “fotografie statică a societăţii” cât mai exactă, conştienţi fiind de avantajele şi dezavantajele sondajului de opinie online, membrii echipei şi-au fixat drept obiectiv depășirea pragului de 200 de răspunsuri, obţinute din cel puţin 25 localităţi. Au fost utilizate 7 întrebări (trei grile cu un singur răspuns permis, o grilă cu mai multe răspunsuri posibile, o întrebare cu alegerea mai multor fotografii, respectiv două matrice de răspuns), care au vizat identificarea nivelului de excluziune și discriminare aplicat grupurilor vulnerabile, precum și imaginea proiectată de respondenți asupra problematicii integrării refugiaților în statele membre ale Uniunii Europene.
Principalul grup ţintă din cadrul eşantionului a fost reprezentat de populaţia tânără, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani. De aceea, promovarea sondajului de opinie s-a realizat în special pe grupurile de Facebook ale elevilor şi studenţilor gorjeni (Gorjeni care studiază în Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj, Sibiu). Acest aspect este evidenţiat de datele socio-demografice, după cum urmează: vârsta medie a respondenţilor [20,2 ani – 77 (34,07%) respondenţi de sex masculin, 148 (65,48%) respondenţi de sex feminin], ocupaţia [136 (60,17%) elevi, 44 (34,92%) studenţi], localitatea de provenienţă a acestora [154 răspunsuri (68,14%) Motru, 15 răspunsuri (6,63%) Târgu-Jiu, 12 răspunsuri (5,30%) Timişoara, 8 răspunsuri (3,53%) Bucureşti].
Cu toate acestea, nu au fost neglijate celelalte categorii sociale, dintre care amintim: asistent medical – 6 răspunsuri, inginer IT – 4 răspunsuri, casnic – 3 răspunsuri, economist, profesor – 2 răspunsuri, agent vânzări, antreprenor, arhitect, editor, fierar, laborant, medic, militar, ospătar – 1 răspuns.
Prin urmare, chiar dacă sondajul de opinie s-a focalizat asupra elevilor şi studenţilor din Motru, Târgu Jiu, Bucureşti şi Timişoara, la construirea imaginii asupra fenomenului discriminării grupurilor vulnerabile au contribuit în total 27 categorii profesionale, din 27 de localităţi.
Rezultatele chestionarului subliniază faptul că discriminarea este destul de răspândită în regiunea respondenţilor (149 răspunsuri, 66,2%), în timp ce doar 16 respondenţi (7,1%) consideră că există un nivel scăzut al discriminării. Acest rezultat este surprinzător, având în vedere faptul că în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană, la nivel legislativ, România combate existenţa discriminării în societate. În schimb, conform respondenţilor sondajului de opinie, discriminarea nu reprezintă un fenomen singular în cadrul societăţii. Prin urmare, a fost validată premisa echipei de cercetare conform căreia discriminarea reprezintă o problemă relevantă în societate.
În plus, preponderenţa răspunsurilor relevă faptul că romii (137 răspunsuri), copii și tinerii din familii în sărăcie (132 răspunsuri), persoanele cu dizabilităţi (fizice sau mentale) (112 răspunsuri), respectiv refugiații sirieni (95 răspunsuri) reprezintă principalele grupuri predispuse discriminării.
Observăm faptul că această ordine este surprinzătoare, evidențiind faptul că problema integrării romiilor, a copiilor și tinerilor ce provin din familiile defavorizate, precum și a persoanelor cu dizabilități (fizice sau mentale). O explicație a acestui rezultat rezidă în nivelul de interes manifestat față de problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, în raport cu problemele interne. Din această perspectivă, refugiații nu sunt identificați drept unul dintre cele mai importante grupuri predispuse grupuri discriminării, ca urmare a interesului scăzut în raport cu problemele pe care aceștia le întâmpină. În acest sens, interpretăm răspunsul respondenților pornind de la premise existenței unui decalaj între nivelul de cunoștințe al respondenților cu privire la evenimentele interne, în raport cu evenimentele externe.
Această observaţie este întărită de răspunsurile respondenţilor la întrebarea nr. 4 din sondaj (grilă cu răspuns multiplu) privind gradul de acceptabilitate la locul de muncă: 166 respondenţi sunt de acord ca o femeie necăsătorită, cu copii să le fie colegă de serviciu. În schimb, 154 respondenți acceptă să fie colegi cu o persoană de altă religie, în timp ce 120 respondenți sunt de acord să fie colegi de serviciu cu o persoană cu dizabilități. Spre deosebire de acceptarea acestor grupuri predispuse discriminării și excluziunii sociale, doar 74 dintre respondenţi sunt de acord să fie colegi de serviciu cu un refugiat sirian.
Aceste rezultate subliniază existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor în cadrul societăţii, fapt ce îngreunează accesul pe piaţa muncii a persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile, fapt ce determină un nivel ridicat al excluziunii sociale. Prin urmare, nivelul de divizare se află într-un raport direct proporţional cu indicele discriminării şi al excluziunii sociale. Un nivel ridicat de discriminare determină un nivel ridicat de excluziune socială, îngrădind accesul grupurilor discriminate pe piaţa muncii, creând focare predispuse sărăciei, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere psihologic, cultural şi social.
Conform rezultatelor acestui sondaj de opinie, este surprinzător modul în care imaginea refugiaţilor sirieni este proiectată de către respondenți. Se cristalizează astfel definirea refugiaților sirieni din perspectiva deosebirilor cultural-religioase, considerate principalele cauze care împiedică integrarea acestora în societate (50,3%). În mod surprinzător, doar 12% dintre respondenţi au optat pentru dimensiunea umanitară, în timp ce mai puțin de 15 respondenți au ales imagini care reflectă accesul refugiaților la smartphone-uri (4,9%), respectiv arme care pun în pericol siguranța cetățenilor europeni (3,6%).
Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la: http://www.isondaje.ro/res/46309789788826/.
Articol realizat de membrii echipei “Sons of Liberty”.
Material apărut în: Impact în Gorj şi Adrian-Vladimir Costea

Sondaj de opinie în rândul tinerilor gorjeni/ Toleranţă scăzută faţă de refugiaţii sirieni

 sons2


„Un sondaj de opinie efectuat preponderent în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani din Gorj relevă o toleranţă relativ scăzută a acestora faţă de refugiaţii sirieni şi asocierea lor în mentalul colectiv cu imagini ce subliniază diferenţele cultural-religioase şi violenţa mişcării acestora spre centrul Europei.
Sondajul a fost efectuat de un grup de tineri liceeni de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, participanţi la concursul Euroscola 2016, care au urmărit îndeaproape principiile metodologice ale cercetărilor sociologice. Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion compus din 225 de persoane, preponderent dîn Târgu Jiu şi Motru, (dar şi din Timişoara şi Bucureşti), care au avut de răspuns la 7 întrebări.
Rezultatele studiului arată că ...”
Continuarea în: euroPunkt

marți, septembrie 27, 2016

Decide pentru TINEri!

       Luni, 26.IX.2016, s-a desfăşurat în oraşul nostru workshop-ul „Decide pentru TINEri!” organizat de Asociaţia EuroDEMOS. Activitatea a fost coordonată de foşti elevi ai şcolii noastre, Roxana Bulgariu și Cosmin Vieru.
       Atelierul a abordat teme ca educaţia şi cultura civică, însemnătatea comunicării şi a voluntariatului. S-a discutat despre importanţa valorilor morale şi rolul lor în societatea contemporană. Cuvintele cheie au fost voluntariatul, întrajutorarea, comunicarea, omul. Omul, ca fiinţă socială, ca un om între oameni, parte intrinsecă a comunităţii din care face parte, trebuie să comunice, are nevoie. Elevii, ca cetăţeni ai statului, ca membri activi ai Uniunii, au fost rugaţi să-şi exprime opinia cu privire la introducerea unei ore de educaţie civică în liceu, răspunsul fiind unul unanim şi pledând în favoarea acestui fapt.
       Au jucat diverse jocuri ce au la bază ideea de comunicare. Fiecare s-a prezentat alegând un adjectiv care începe cu iniţiala numelui lor: amabili, ambiţioşi, nerăbdători, creativi, responsabili s-au descris participanţii pentru restul grupului. Alte jocuri propuse au avut ca fundament lucrul în echipă, comunicarea, sincronizarea. În cadrul altei sarcini au fost împărţiţi în trei grupe, fiecare primind câteva planşe pe care au fost rugaţi să scrie, să deseneze şi să contureze imagini plastice sau tablouri de cuvinte cu tema dată.
       La final au fost întrebaţi ce înseamă voluntariatul pentru ei şi dacă au mai luat parte la ceva asemănător. „Eu susţin foarte mult acţiunile de voluntariat, îmi sunt dragi oamenii care se ocupă cu aşa ceva şi mă bucură faptul că din ce în ce mai mulţi tineri îşi doresc să facă voluntariat. Vreau să am mai mult timp ca să mă pot ocupa şi eu de aceste lucruri, însă sper ca pe viitor să îmi creez programul astfel încât voluntariatul să nu mai ocupe locul doi în viaţa mea.” este răspunsul Andreei Idita, elevă în clasa a XI-a şi blogger în timpul liber.

Portretul Uniunii Europene … Toleranţa faţă de Celălalt

   


    Încă din antichitate, oamenii au avut nevoia de a alege, a fi singuri împotriva tuturor sau a se uni într-un tot unitar, a trăi fiecare după propria-i judecată sau a se alia, a comunica și a coopera, distribuindu-și rolurile și dezvoltându-se atât pe sine, cât și comunitatea în care trăiau. Istoria ne povestește despre imperii vaste, tehnologii și tehnici a căror descifrare nu am găsit-o încă, despre sisteme filosofice, de scriere și culturale care și-au lăsat amprenta asupra societății contemporane, despre oameni care s-au remarcat prin altruismul și curajul lor, prin inteligentă, prin spirit, prin statura impunătoare, dar și despre oameni vicleni, egoiști, avari, nemiloși, despre războaie interminabile, distrugătoare, purtate din orgoliu.
     Omul s-a născut rău, printre cele mai primitive emoții ale lui numărându-se frica, disprețul, ura, egoismul. Dezvoltarea sa, în special a grupului, a societății nu s-a făcut exclusiv pro bono sau pentru summum bonum, ci a apărut ca un efect al diversității și complexității naturii umane. Astfel, au apărut diverse triburi, clanuri, adunări diferite din multe puncte de vedere-social, cultural, politic, economic-, ceea ce a condus la diferite idei, concepții, mentalități.

Latu Dana-Maria, Membru al echipei ''Sons of Liberty'', CNGC Motru în Gorjeanul

joi, septembrie 22, 2016

Pot să intru?


" Pe 23 septembrie 2016, între orele 16.00-17.00, membrii echipei “Sons of Liberty” vor susține în amfiteatrul de la Colegiul Tehnic Motru sceneta “Pot să intru?”, activitate desfășurată în cadrul proiectului Euroscola. Cu această ocazie, principalul obiectiv al echipei “Sons of Liberty” constă în diseminarea către un public cât mai numeros și divers a mesajului central al proiectului, bazat pe toleranță și respectarea demnității ca valori centrale în guvernarea unei societăți democratice. Dincolo de oportunitatea de a reprezenta încă o dată România și județul Gorj în Parlamentul European, după cele trei ediții în cadrul cărora au acumulat o experiență în formarea tinerilor în spiritul valorilor Uniunii Europene, profesorii coordonatori Negrea Nicolae și Negrea Constantina își propun, împreună cu membrii echipei “Sons of Liberty”, să surprindă natura demnității umane în raport cu dinamica evenimentelor sociale și politice care produc efecte asupra fiecăruia dintre noi... "

                                                ( Adrian-Vladimir Costea în Gorjeanul )

sâmbătă, septembrie 10, 2016

„Criza refugiaților într-o Europă a valorilor” – Chestionar realizat de membrii echipei “Fiii Libertăţii”/ ‘Sons of Liberty


" Pentru a putea analiza în mod coerent problematica reprezentată de “Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”, trebuie clarificat, încă de la bun început, modul în care sunt redefinite – la nivelul sferei publice/ spațiului public -, conceptele de solidaritate, toleranță și discriminare, întrucât, principala provocare este reprezentată de modul în care politicile de coeziune și integrare se pliază asupra atitudinilor și comportamentelor persoanelor care fac parte din comunitatea afectată de respectiva problemă. Din acest motiv, potrivit tradiției sociologice instaurată de Tönnies şi Durkheim, solidaritatea este definită drept mecanism integrator bazat atât pe backgroundul emoţional/ afectiv, cât şi pe cel cognitiv al atitudinilor sau acţiunii umane... "
       
                                         ( Vladimir-Adrian Costea  în Gorjeanul )

joi, septembrie 08, 2016

Problema refugiaţilor, dezbătută la Forumul Naţional de Dezbateri Academice 2016


          Așa cum ne-am obișnuit și anul acesta în perioada 24-29 august am participat alături de colegele mele Chiselița Ramona și Rotaru Bianca, eleve la Colegiul Național George Coșbuc, la Forumul Național de Dezbateri Academice 2016 de la Cluj.
          Pe lângă experienţa minunată și distracția de care am avut parte în acest oraș istoric nu am uitat adevăratul motiv pentru care am fost acolo și anume să dezbatem. Ceea ce îmi place cel mai mult la aceste competiții este că ne punem probleme cu care ne confruntăm la nivel mondial. Cu toate că dezbaterile noastre rămân doar la stadiul unor discuții, învățăm să gândim în termeni reali tot ceea ce se petrece în jurul nostru.
           În contextul Crizei de refugiați cu care se confruntă Europa, echipa de CA a introdus următoarea moțiune: „Acest parlament crede că UE ar trebui să adopte un sistem de tip "Express Entry" în procesul de acceptare al refugiaților”. Pentru a face lucrurile puțin mai clare, prin sistemul de tip Express Entry se înțelege cu cât ai mai multe calificări profesionale cu atât ai mai multe șanse de a primi azil. Reprezentând Guvernul, echipa noastră a trebuit să susțină această moțiune așa că în ora pe care am avut-o disponibilă pentru a ne pregăti ideile ne-am gândit la un model prin care acest lucru ar fi putut fi implementat. Noi propuneam ca în afara granițelor să fi fost amplasate centre în care aceștia să fie primiți pentru a se realiza o mai buna organizare a refugiaților astfel încât să li se creeze un cadru în care să se integreze mult mai ușor. Cum? Ei bine, să fi fost întocmite niște liste în așa fel încât să se creeze o ordine, cei care aveau una sau mai multe calificări să fie trecuți în capul listei astfel încât statele să se ocupe să îi găsească un loc de muncă potrivit cu domeniul în care excelase și în țara sa. Care ar fi fost avantajele implementării acestei moțiuni din punctul nostru de vedere? În primul rând s-ar fi evitat haosul și dezordinea, statul avea de câștigat din punct de vedere economic deoarece cel puțin o parte din valul de imigranți ar fi reușit să intre pe piața forței de muncă lucru care ar fi diminuat cheltuielile pe care le suporta fiecare stat în aceste circumstanțe. Pe de altă parte ar fi schimbat și percepția cetățenilor europeni față de aceștia, întrucât atunci când vezi că un om muncește pentru a trăi, că a învățat atâta timp și că nu vrea să cerșească sau să îți distrugă ție țară și cultura, atunci l-ai primi mult mai deschis. Bineînțeles, ca echipă, am înțeles că dreptul la viața este primordial de aceea am considerat că această moțiune doar ar da întâietate celor care au calificări profesionale însă asta nu înseamnă excluderea celorlalți. Dacă eu, ca stat pot să primesc 100 de refugiați, nu o să îi las să intre doar pe aceia 70 care au calificare ci îi voi primi și pe ceilalți 30 care poate nu au avut oportunitatea să aibă una.
          Nu în ultimul rând, această experienţă ne este utilă şi in cadrul concursului Euroscola, la care particip împreună cu membrii echipei ‘Sons of Liberty’ (“Fii Libertăţii”) de la Colegiul Naţional “George Coşbuc” Motru. La Forumul de Dezbateri am avut posibilitatea de a interacţiona cu tineri din toată ţara, acumulând un orizont deschis de cunoaştere cu privire la respectarea drepturilor omului într-o lume multiculturală şi multilingvistică.
          Pe această cale, dorim să mulţumim domnului primar Gigel Jianu şi membrilor Consiliului Local Motru pentru sprijinul oferit şi în acest an mişcării de dezbateri de la Colegiul Naţional “George Coşbuc” Motru. În final, pot spune că aceste competiții au un impact major asupra abilitaților de comunicare dar și de înțelegere a anumitor situații, așa cum am înțeles că în această criză a refugiaților cu care ne confruntăm la nivel de UE cel mai important lucru rămâne toleranța și dorința de a îi ajuta pe cei în nevoie!

 Articol realizat de Eunice Novacovici, membru al echipei ‘Sons of Liberty’ (“Fiii Libertăţii”) de la Colegiul Naţional “George Coşbuc” Motru

vineri, septembrie 02, 2016

Fii libertății reclădesc drumul european al demnității


"Pentru a patra oară, Colegiul Național “George Coșbuc” Motru s-a înscris la proiectul de talie internațională Euroscola, după ce, în edițiile precedente, prin promovarea operei lui Constantin Brâncuși, respectiv prin campania “Punți între generații”, au reprezentat cu succes România în Parlamentul European. Prin selectarea celor mai buni elevi care au reușit să răspundă unei game diverse de aptitudini și competenţe, devenind deja o tradiție, elevii coordonați de domnii profesori Nicolae Negrea și Constantina Negrea, vor aborda în acest an problematica reprezentată de identitatea Uniunii Europene în contextul crizelor actuale cu care aceasta se confruntă, având drept reper principal consecinţele generate de criza refugiaţilor. “Fiii Libertăţii” pornesc astfel pe un nou drum, acela al redescoperirii demnităţii Uniunii, în încercarea de a promova şi internaliza valorile privind toleranţa, respectiv respectarea drepturilor omului ..."

                                                              ( Adrian-Vladimir Costea în Gorjeanul )

duminică, mai 29, 2016

Colegiul Național “George Coșbuc” - Performanță în domeniul protecției civile

       Pe data de 24 mai 2016 s-a desfășurat etapa județeană a Concursului Național cu tematică de protecție civilă “Cu viața mea apăr viață” la Târgu-Jiu.Acesta reprezintă activitatea de pregătire a elevilor din învățământul gimnazial şi liceal în vederea dezvoltării capacității de percepție a protecției civile ca având caracter exclusiv umanitar a tinerei generatii prin intermediul unor probe atât teoretice, cât și practice, care testeaza abilitațile elevilor, capabilitatea acestora de a acționa corect în cazul unor situații de urgență.

       Colegiul Național “George Coșbuc” s-a remarcat in acest concurs in anul 2015, astfel că, la prima participare, echipajul de ciclu gimnazial format din elevii: Dan Constantin, Novacovici Ruth, Corbeanu Cosmin ,Carlaonț Elena si profesorul coordonator Daraban Cosmin, au reprezentat Gorjul cu succes la etapa națională, unde s-au clasat pe al V-lea loc.
Etapa Natională 2015 - Pitești
       Anul acesta, la etapa judeteana a concursului școala noastră a ocupat primele locuri pentru al doilea an consecutiv.La nivelul ciclului liceal, echipajul format din elevii: Dan Constantin, Novacovici Ruth, Corbeanu Cosmin, Carlaonț Elena si doamna profesoară coordonatoare Jiroveanu Ionela, ating performanța din nou, obținând Premiul I iar la nivelul ciclului gimnazial, echipajul format din elevii Țăpîrdea Andrada-Olivia, Matei Marian-Iulian, Tăerel Mădălin-Constantin,Bogdan Petrișor si profesorul coordonator Daraban Cosmin,fiind la prima participare obține Premiul II.

Etapa Județeană 2016 - Târgu-Jiu
       Elevii au muncit din greu pentru a aduce prestigiu școlii noastre și îi felicitam pentru aceste performanțe!      

joi, mai 26, 2016

Cheia Succesului

       Anul acesta clasa a-XI-a E(filologie) a câștigat cheia succesului.


       Următoarele două clasate au fost:
              - Clasa a-XI-a A (locul II)
              - Clasa a-XI-a D (locul III)

miercuri, mai 25, 2016

"Care pe care"

       Astăzi la ora 13:00 în sala 6 Consiliul Școlar al Elevilor C.N.G.C. Motru a organizat concursul de cultură generală si strategie "Care pe care",concurs care ne amintește de jocul online care ne fascina când eram micuți ,Conquistador(mai nou Triviador).




       Clasamentul în urma luptelor de cucerire a fost următorul:

Locul I (Craioveanu Marian și Toderașcu Alberto)

Locul II (Berescu Eduard și Iuțuc Andrei)

Locul III (Ungureanu Sergiu și Câmpean Răzvan)

joi, mai 19, 2016

Concursul de Istorie "Dumitru Micu-Popescu"

         Pe data de 7 mai 2016 s-a desfăşurat etapa regională a Concursului de Istorie "Dumitru Micu-Popescu"în Novaci. Concursul aflat la cea de-a XI-a ediţie în anul şcolar 2015-2016 are drept scop promovarea ideilor de competiţie şi performanţă a studiului istoriei, stimulând interesul tinerilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru trecutul istoric.
       
         Pentru Colegiul Național "George Coșbuc" participarea la acest concurs este o tradiție și, ca în fiecare an, un echipaj a participat obținând rezultate satisfacatoare. Acesta a fost format din elevele Chiseliță Ramona, Mihailă Alexandra si Rotaru Bianca. Elevele au muncit din greu, au învățat foarte mult și au reușit să lucreze împreună pentru a obține locul al doilea.
       
         Problele concursului au constat în realizarea unei lucrări științifice despre Dumitru Brezulescu, o personalitate importantă pentru Novaci, prezentarea acestei lucrări și un test grila despre viața și realizările lui Dumitru Brezulescu.