Colegiul Național „George Coșbuc”, implicat în Campania „19 Zile de prevenire a abuzurilor și violențelor asupra copiilor și tinerilor” și în cadrul proiectului educativ „100 de ani de România”

Conform Wikipedia.org: "Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului."

Bazându-ne în special pe conștientizarea existenței fenomenului de bullying, dăm startul campaniei "19 Zile de prevenire a abuzurilor și violentelor asupra copiilor și tinerilor", dorind prin aceasta sa dăm un semnal de alarmă profesorilor, părinților și copiilor care se confruntă cu un asemenea tip de abuz emoțional.

Bullying-ul în școli există îndeosebi din cauza educației de acasă, a problemelor sociale și emoționale pe care unii copii le întâmpină. Totodată, elevii pot fi abuzați și prin alte căi în interiorul spațiului de învățământ, printre care se poate afla și comportamentul agresiv al unor profesori și/sau elevi.

Prin această campanie dorim să prevenim abuzurile și violențele de orice fel, să putem opri bullying-ul încă de la începuturi, iar în viitor să educăm comunitatea în așa fel încât aceste tipuri de comportamente să nu mai existe!

Pe parcursul celor 19 zile speciale ale campaniei vom promova cât se poate mai bine rezolvarea problemelor din cadrul învățământului și nu numai!

Implică-te și tu!

De asemenea, Colegiul Național „George Coșbuc” va desfășura activitatea „Ziua Mondială a Filosofiei” din cadrul proiectului educativ „100 de ani de România”, care se va derula în data de 14 noiembrie 2018, cu scopul de a promova importanța și autenticitatea gândirii filosofice românești din ultimul secol. Activitatea va fi organizată de clasele a X-a A și a XII-a E, aflate sub coordonarea doamnei profesor Negrea Constantina.

Remember

Vă propun să îl comemorăm azi pe poetul care şi-a câştigat dreptul la timp pe 31 martie, acum 78 de ani. Acel poet care şi-a învăţat cuvintele să iubească, arătându-le inima. Acel poet care a avut mereu o viziune a sentimentelor. Haideţi să ne bucurăm împreună de o poezie din creaţia lui Nichita Stănescu, căci despre el este vorba, după cum v-aţi dat seama.

Viata mea se iluminează

Parul tau e mai decolorat de soare,
regina mea de negru si de sare.

Tarmul s-a rupt de mare si te-a urmat
ca o umbra, ca un sarpe dezarmat.

Trec fantome-ale verii în declin,
corabiile sufletului meu marin.

Si viata mea se ilumineaza,
sub ochiul tau verde la amiaza,
cenusiu ca pamantul la amurg.
Oho, alerg si salt si curg.

Mai lasa-mă un minut.
Mai lasa-mă o secunda.
Mai lasa-mă o frunza, un fir de nisip.
Mai lasa-mă o briza, o unda.

Mai lasa-mă un anotimp, un an, un timp.


Special pentru Mădăshine C. , by M.O.

Remember

Radu Stanca (5 Martie 1920 - 26 decembrie 1962)

În această lună a lui martie s-au împlinit 91 de ani de la naşterea poetului Radu Stanca. Cu ocazia venirii primăverii, din dorinţa de a-l comemora pe acest poet, vă invitam să lecturaţi o poezie parcă special creată pentru a sărbători frumuseţea a tot ceea ce ne înconjoară, mai ales acum, în această lună, când totul renaşte. Lectură plăcută!

Cea mai frumoasa floare

"Ce să-ţi aduc, iubito, de pe mare?"
O întrebă în şoapte într-o zi.
"Din insule pierdute-n depărtare
Cea mai frumoasă floare - care-o fi"

Abia se mai zăreşte-acum catargul.
Pe ţărm cu ochii-nchişi şi mâna-n sân
O fată albă, alb măsoară largul,
Şi-n ochii ei clipeşte-un somn păgân.

Un an întreg prin insule cu soare
Corabia opri şi strânse-n ea
Morman de flori, căci fiecare floare
Cea mai frumoasă-n felul ei era.

Dar florile, prea multe într-o seară,
Cu peşti de aur prinşi la subţiori,
Corabia de foc o scufundară,
Şi toţi muriră-ncolăciţi de flori.

Pe ţărm stau două fete-n aşteptare :
"Ce ţi-ai dorit ca dar în acest an?"
"Nu-mi mai aduc aminte. Mi se pare...
Cea mai frumoasă scoică din ocean"...

Remember

"Am şlefuit materia pentru a afla linia continuă. Şi când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini."

Cum probabil v-aţi dat seama, aceste cuvinte îi aparţin lui Constantin Brâncuşi.

Astăzi se împlinesc 135 de ani de la naşterea sa .Ce ştim despre Brâncuşi? Că s-a născut la Hobiţa, în judeţul Gorj, că a realizat Coloana infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii, că este recunoscut în toată lumea pentru sculpturile sale pline de originalitate, care prezintă o viziune inedită asupra lumii.

Ceea ce este însă mult mai important,şi poate prea rar spus, este moştenirea spirituală pe care ne-a lăsat-o acest om. Să călătoreşti pe jos până la Paris pentru a-ţi împlini visul- iată un lucru de care nu mulţi ar fi în stare. Dacă aveţi nevoie de un model, Brancusi poate fi cu siguranta acesta. Urmaţi-vă visele, credeţi în ele şi în voi, îndrăzniţi!

Măcar atât să facem, măcar azi, în memoria lui Constantin Brâncuşi, omul care ne-a dăruit atât de multe lucruri...

Remember

Când amintirile din trecut
Încearcă să te cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai treci din vreme-n vreme...

15 ianuarie...Acum 161 de ani se năştea cel mai mare poet naţional, Mihai Eminescu.Vă propunem să păşiţi câteva minute pe drumul acesta lung şi cunoscut, drumul celor mai frumoase poezii despre dragoste, natură şi nu numai.Măcar atât să facem astăzi, în amintirea lui, „când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis”.

Dacă iubeşti fără să speri

Dacă iubeşti fără să speri
De-a fi iubit vrodată,
Se-ntunecă de lungi păreri
De rău viaţa toată.

Şi-ţi lasă-n suflet un amar
Şi în gândiri asemeni,
Căci o iubire în zadar
Cu moartea-i sor’ de gemeni.

Dar vindecarea la dureri
În piept, în partea stângă-i,
De-acolo trebuie să ceri
Cuvinte să te mângăi.

Acolo afli adăpost
Oricâte se întâmple,
Ca ş-un amor care-ar fi fost
Viaţa ta o împle.

Căci un luceafăr răsărit
Din liniştea uitării
Dă orizon nemărginit
Singurătăţii mării.

Şi ochiul tău întunecat
Atunci îl împle plânsul,
Iar ale vieţii valuri bat
Călătorind spre dânsul.

Şi dau cadenţe de nespus
Durerii tale lunge,
Pe când luceafărul e sus
Ca să-l nu-l poţi ajunge.

Zâmbeşte trist cu raze reci
Speranţelor deşarte:
În veci iubi-o-vei, în veci
Va rămânea departe.

Ş-a tale zile-or fi cum sunt,
Pustii ca nişte stepe;
Iar nopţile de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai poţi pricepe.