Interviu cu Siegfried Mureşan, europarlamentar PPE

          După valul migrator din 2015, Uniunea Europeană încearcă să găsească soluţii pentru ca asemenea crize să nu se mai repete. Migraţia a ajuns una dintre chestiunile centrale de pe agenda UE, care încearcă acum să exploateze momentul de linişte pentru a-şi reforma politicile în domeniul azilului, migraţiei şi pazei frontierelor.

          Va reuşi însă societatea europeană să depăşească stereotipurile şi neîncrederea generate de experienţa anului trecut? Se va găsi înţelegere în Europa pentru susţinerea unor reforme prin care migraţia să devină o oportunitate şi nu o ameninţare?

          Europarlamentarul Siegfried Mureşan, din grupul popularilor europeni (PPE), a răspuns mai multor întrebări despre cum se comportă societatea şi instituţiile europene în faţa imigraţiei. Interviul publicat de Europunkt este fundamentat pe întrebările adresate de echipa Sons of Liberty, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Motru, angrenată în concursul Euroscola 2016.

Sigfried Mureșan

          Sons of Liberty: Care este poziția statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la acceptarea cotelor de imigranți?

          Siegfried Mureşan: Sunt state care se opun acestor cote și state care le susțin, dar important este să înțelegem cum a fost luată decizia privind cotele de refugiați. În contextul în care majoritatea refugiaților soseau doar în câteva state membre ale Uniunii Europene – în Grecia, în Ungaria, în Italia și în Germania – atunci s-a considerat că, dacă Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o provocare atât de mare, povara trebuie împărțită pe umerii tuturor statelor membre. Vorbim despre solidaritate, o solidaritate care trebuie să existe între statele UE, așa cum există și între membrii unei familii. În acest mod s-a ajuns la mecanismul de relocare, fără a se avea însă în vedere componenta ilegală a migrației. Oamenii ajungeau în Europa necontrolat, nu știam cine erau, de unde proveneau, unde voiau să ajungă. Filosofia împărțirii unei poveri între statele membre, adică solidaritate, este corectă. Dar atâta timp cât riscul ca migrația să fie ilegală, adică să nu fie doar oameni care aveau cu adevărat nevoie de ajutor, a căror viață era pusă în pericol în țările lor de origine, această relocare a fost riscantă, mai ales în condițiile în care nu se puteau anticipa consecințele în materie de securitate, riscurile pentru siguranța cetățenilor europeni.

          Care sunt motivele protestelor privind refuzul de a primi imigranți? 

          Refuzul oamenilor este legat, în principal, de faptul că nu știm cine sunt acești imigranți. Nu știm dacă sunt cu adevărat refugiați sau dacă sunt imigranți ilegali ori dacă printre ei nu există și teroriști.

Articolul integral îl găsiți aici.