În perioada 1– 21 septembrie, membrii echipei Sons of Liberty de la Colegiul Național “George Coșbuc” Motru au realizat, în cadrul proiectului EUROSCOLA 2016, un sondaj de opinie online cu tema “Criza refugiaților într-o Europă a valorilor”, cu scopul de a realiza o analiză cu privire la nivelul de excluziune socială, precum şi identificarea nivelului de discriminare aplicat refugiaților, în raport cu principalele grupuri vulnerabile din cadrul societăţii. Echipa de cercetare a utilizat drept ipoteză principală existenţa unui raport direct proporţional între nivelul de discriminare şi cel de excluziune socială. Cu alte cuvinte, cu cât nivelul de discriminare este mai mare, cu atât nivelul de excluziune socială al persoanelor discriminate va fi mai mare. Cea de-a doua ipoteză a vizat existența unei deosebiri cu privire la existența stereotipurilor faţă de imaginea proiectată asupra refugiaților, în raport cu principalele grupurile vulnerabile din cadrul societății.
În acelaşi timp, echipa de cercetare Sons of Liberty, înţelegând excluziunea socială drept un fenomen complex, care nu se limitează strict la dimensiunea economică, fiind astfel, un complex “social-psihologic-cultural”, a pornit de la premisa conform căreia un nivel ridicat de excluziune socială determină un nivel ridicat de divizare în societate, deoarece consensul asupra luării unor decizii cu privire la integrarea refugiaților este limitat de existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Pentru a obţine un răspuns reprezentativ, o “fotografie statică a societăţii” cât mai exactă, conştienţi fiind de avantajele şi dezavantajele sondajului de opinie online, membrii echipei şi-au fixat drept obiectiv depășirea pragului de 200 de răspunsuri, obţinute din cel puţin 25 localităţi. Au fost utilizate 7 întrebări (trei grile cu un singur răspuns permis, o grilă cu mai multe răspunsuri posibile, o întrebare cu alegerea mai multor fotografii, respectiv două matrice de răspuns), care au vizat identificarea nivelului de excluziune și discriminare aplicat grupurilor vulnerabile, precum și imaginea proiectată de respondenți asupra problematicii integrării refugiaților în statele membre ale Uniunii Europene.
Principalul grup ţintă din cadrul eşantionului a fost reprezentat de populaţia tânără, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani. De aceea, promovarea sondajului de opinie s-a realizat în special pe grupurile de Facebook ale elevilor şi studenţilor gorjeni (Gorjeni care studiază în Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj, Sibiu). Acest aspect este evidenţiat de datele socio-demografice, după cum urmează: vârsta medie a respondenţilor [20,2 ani – 77 (34,07%) respondenţi de sex masculin, 148 (65,48%) respondenţi de sex feminin], ocupaţia [136 (60,17%) elevi, 44 (34,92%) studenţi], localitatea de provenienţă a acestora [154 răspunsuri (68,14%) Motru, 15 răspunsuri (6,63%) Târgu-Jiu, 12 răspunsuri (5,30%) Timişoara, 8 răspunsuri (3,53%) Bucureşti].
Cu toate acestea, nu au fost neglijate celelalte categorii sociale, dintre care amintim: asistent medical – 6 răspunsuri, inginer IT – 4 răspunsuri, casnic – 3 răspunsuri, economist, profesor – 2 răspunsuri, agent vânzări, antreprenor, arhitect, editor, fierar, laborant, medic, militar, ospătar – 1 răspuns.
Prin urmare, chiar dacă sondajul de opinie s-a focalizat asupra elevilor şi studenţilor din Motru, Târgu Jiu, Bucureşti şi Timişoara, la construirea imaginii asupra fenomenului discriminării grupurilor vulnerabile au contribuit în total 27 categorii profesionale, din 27 de localităţi.
Rezultatele chestionarului subliniază faptul că discriminarea este destul de răspândită în regiunea respondenţilor (149 răspunsuri, 66,2%), în timp ce doar 16 respondenţi (7,1%) consideră că există un nivel scăzut al discriminării. Acest rezultat este surprinzător, având în vedere faptul că în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană, la nivel legislativ, România combate existenţa discriminării în societate. În schimb, conform respondenţilor sondajului de opinie, discriminarea nu reprezintă un fenomen singular în cadrul societăţii. Prin urmare, a fost validată premisa echipei de cercetare conform căreia discriminarea reprezintă o problemă relevantă în societate.
În plus, preponderenţa răspunsurilor relevă faptul că romii (137 răspunsuri), copii și tinerii din familii în sărăcie (132 răspunsuri), persoanele cu dizabilităţi (fizice sau mentale) (112 răspunsuri), respectiv refugiații sirieni (95 răspunsuri) reprezintă principalele grupuri predispuse discriminării.
Observăm faptul că această ordine este surprinzătoare, evidențiind faptul că problema integrării romiilor, a copiilor și tinerilor ce provin din familiile defavorizate, precum și a persoanelor cu dizabilități (fizice sau mentale). O explicație a acestui rezultat rezidă în nivelul de interes manifestat față de problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, în raport cu problemele interne. Din această perspectivă, refugiații nu sunt identificați drept unul dintre cele mai importante grupuri predispuse grupuri discriminării, ca urmare a interesului scăzut în raport cu problemele pe care aceștia le întâmpină. În acest sens, interpretăm răspunsul respondenților pornind de la premise existenței unui decalaj între nivelul de cunoștințe al respondenților cu privire la evenimentele interne, în raport cu evenimentele externe.
Această observaţie este întărită de răspunsurile respondenţilor la întrebarea nr. 4 din sondaj (grilă cu răspuns multiplu) privind gradul de acceptabilitate la locul de muncă: 166 respondenţi sunt de acord ca o femeie necăsătorită, cu copii să le fie colegă de serviciu. În schimb, 154 respondenți acceptă să fie colegi cu o persoană de altă religie, în timp ce 120 respondenți sunt de acord să fie colegi de serviciu cu o persoană cu dizabilități. Spre deosebire de acceptarea acestor grupuri predispuse discriminării și excluziunii sociale, doar 74 dintre respondenţi sunt de acord să fie colegi de serviciu cu un refugiat sirian.
Aceste rezultate subliniază existenţa stereotipurilor şi prejudecăţilor în cadrul societăţii, fapt ce îngreunează accesul pe piaţa muncii a persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile, fapt ce determină un nivel ridicat al excluziunii sociale. Prin urmare, nivelul de divizare se află într-un raport direct proporţional cu indicele discriminării şi al excluziunii sociale. Un nivel ridicat de discriminare determină un nivel ridicat de excluziune socială, îngrădind accesul grupurilor discriminate pe piaţa muncii, creând focare predispuse sărăciei, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere psihologic, cultural şi social.
Conform rezultatelor acestui sondaj de opinie, este surprinzător modul în care imaginea refugiaţilor sirieni este proiectată de către respondenți. Se cristalizează astfel definirea refugiaților sirieni din perspectiva deosebirilor cultural-religioase, considerate principalele cauze care împiedică integrarea acestora în societate (50,3%). În mod surprinzător, doar 12% dintre respondenţi au optat pentru dimensiunea umanitară, în timp ce mai puțin de 15 respondenți au ales imagini care reflectă accesul refugiaților la smartphone-uri (4,9%), respectiv arme care pun în pericol siguranța cetățenilor europeni (3,6%).
Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la: http://www.isondaje.ro/res/46309789788826/.
Articol realizat de membrii echipei “Sons of Liberty”.
Material apărut în: Impact în Gorj şi Adrian-Vladimir Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu