În perioada 1– 21 septembrie, membrii echipei Sons of Liberty de la
Colegiul Național “George Coșbuc” Motru au realizat, în cadrul
proiectului EUROSCOLA 2016, un sondaj de opinie online cu tema “Criza
refugiaților într-o Europă a valorilor”, cu scopul de a realiza o
analiză cu privire la nivelul de excluziune socială, precum şi
identificarea nivelului de discriminare aplicat refugiaților, în raport
cu principalele grupuri vulnerabile din cadrul societăţii. Echipa de
cercetare a utilizat drept ipoteză principală existenţa unui raport
direct proporţional între nivelul de discriminare şi cel de excluziune
socială. Cu alte cuvinte, cu cât nivelul de discriminare este mai mare,
cu atât nivelul de excluziune socială al persoanelor discriminate va fi
mai mare. Cea de-a doua ipoteză a vizat existența unei deosebiri cu
privire la existența stereotipurilor faţă de imaginea proiectată asupra
refugiaților, în raport cu principalele grupurile vulnerabile din cadrul
societății.
În acelaşi timp, echipa de cercetare Sons of Liberty, înţelegând
excluziunea socială drept un fenomen complex, care nu se limitează
strict la dimensiunea economică, fiind astfel, un complex
“social-psihologic-cultural”, a pornit de la premisa conform căreia un
nivel ridicat de excluziune socială determină un nivel ridicat de
divizare în societate, deoarece consensul asupra luării unor decizii cu
privire la integrarea refugiaților este limitat de existenţa
stereotipurilor şi prejudecăţilor.
Pentru a obţine un răspuns reprezentativ, o “fotografie statică a
societăţii” cât mai exactă, conştienţi fiind de avantajele şi
dezavantajele sondajului de opinie online, membrii echipei şi-au fixat
drept obiectiv depășirea pragului de 200 de răspunsuri, obţinute din cel
puţin 25 localităţi. Au fost utilizate 7 întrebări (trei grile cu un
singur răspuns permis, o grilă cu mai multe răspunsuri posibile, o
întrebare cu alegerea mai multor fotografii, respectiv două matrice de
răspuns), care au vizat identificarea nivelului de excluziune și
discriminare aplicat grupurilor vulnerabile, precum și imaginea
proiectată de respondenți asupra problematicii integrării refugiaților
în statele membre ale Uniunii Europene.
Principalul grup ţintă din cadrul eşantionului a fost reprezentat de
populaţia tânără, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 25 de ani. De aceea,
promovarea sondajului de opinie s-a realizat în special pe grupurile de
Facebook ale elevilor şi studenţilor gorjeni (Gorjeni care studiază în
Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj, Sibiu). Acest aspect este
evidenţiat de datele socio-demografice, după cum urmează: vârsta medie a
respondenţilor [20,2 ani – 77 (34,07%) respondenţi de sex masculin, 148
(65,48%) respondenţi de sex feminin], ocupaţia [136 (60,17%) elevi, 44
(34,92%) studenţi], localitatea de provenienţă a acestora [154
răspunsuri (68,14%) Motru, 15 răspunsuri (6,63%) Târgu-Jiu, 12
răspunsuri (5,30%) Timişoara, 8 răspunsuri (3,53%) Bucureşti].
Cu toate acestea, nu au fost neglijate celelalte categorii sociale,
dintre care amintim: asistent medical – 6 răspunsuri, inginer IT – 4
răspunsuri, casnic – 3 răspunsuri, economist, profesor – 2 răspunsuri,
agent vânzări, antreprenor, arhitect, editor, fierar, laborant, medic,
militar, ospătar – 1 răspuns.
Prin urmare, chiar dacă sondajul de opinie s-a focalizat asupra
elevilor şi studenţilor din Motru, Târgu Jiu, Bucureşti şi Timişoara, la
construirea imaginii asupra fenomenului discriminării grupurilor
vulnerabile au contribuit în total 27 categorii profesionale, din 27 de
localităţi.
Rezultatele chestionarului subliniază faptul că discriminarea este
destul de răspândită în regiunea respondenţilor (149 răspunsuri, 66,2%),
în timp ce doar 16 respondenţi (7,1%) consideră că există un nivel
scăzut al discriminării. Acest rezultat este surprinzător, având în
vedere faptul că în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană, la
nivel legislativ, România combate existenţa discriminării în societate.
În schimb, conform respondenţilor sondajului de opinie, discriminarea nu
reprezintă un fenomen singular în cadrul societăţii. Prin urmare, a
fost validată premisa echipei de cercetare conform căreia discriminarea
reprezintă o problemă relevantă în societate.
În plus, preponderenţa răspunsurilor relevă faptul că romii (137
răspunsuri), copii și tinerii din familii în sărăcie (132 răspunsuri),
persoanele cu dizabilităţi (fizice sau mentale) (112 răspunsuri),
respectiv refugiații sirieni (95 răspunsuri) reprezintă principalele
grupuri predispuse discriminării.
Observăm faptul că această ordine este surprinzătoare, evidențiind
faptul că problema integrării romiilor, a copiilor și tinerilor ce
provin din familiile defavorizate, precum și a persoanelor cu
dizabilități (fizice sau mentale). O explicație a acestui rezultat
rezidă în nivelul de interes manifestat față de problemele cu care se
confruntă Uniunea Europeană, în raport cu problemele interne. Din
această perspectivă, refugiații nu sunt identificați drept unul dintre
cele mai importante grupuri predispuse grupuri discriminării, ca urmare a
interesului scăzut în raport cu problemele pe care aceștia le
întâmpină. În acest sens, interpretăm răspunsul respondenților pornind
de la premise existenței unui decalaj între nivelul de cunoștințe al
respondenților cu privire la evenimentele interne, în raport cu
evenimentele externe.
Această observaţie este întărită de răspunsurile respondenţilor la
întrebarea nr. 4 din sondaj (grilă cu răspuns multiplu) privind gradul
de acceptabilitate la locul de muncă: 166 respondenţi sunt de acord ca o
femeie necăsătorită, cu copii să le fie colegă de serviciu. În schimb,
154 respondenți acceptă să fie colegi cu o persoană de altă religie, în
timp ce 120 respondenți sunt de acord să fie colegi de serviciu cu o
persoană cu dizabilități. Spre deosebire de acceptarea acestor grupuri
predispuse discriminării și excluziunii sociale, doar 74 dintre
respondenţi sunt de acord să fie colegi de serviciu cu un refugiat
sirian.
Aceste rezultate subliniază existenţa stereotipurilor şi
prejudecăţilor în cadrul societăţii, fapt ce îngreunează accesul pe
piaţa muncii a persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile, fapt ce
determină un nivel ridicat al excluziunii sociale. Prin urmare, nivelul
de divizare se află într-un raport direct proporţional cu indicele
discriminării şi al excluziunii sociale. Un nivel ridicat de
discriminare determină un nivel ridicat de excluziune socială, îngrădind
accesul grupurilor discriminate pe piaţa muncii, creând focare
predispuse sărăciei, atât din punct de vedere financiar, cât şi din
punct de vedere psihologic, cultural şi social.
Conform rezultatelor acestui sondaj de opinie, este surprinzător
modul în care imaginea refugiaţilor sirieni este proiectată de către
respondenți. Se cristalizează astfel definirea refugiaților sirieni din
perspectiva deosebirilor cultural-religioase, considerate principalele
cauze care împiedică integrarea acestora în societate (50,3%). În mod
surprinzător, doar 12% dintre respondenţi au optat pentru dimensiunea
umanitară, în timp ce mai puțin de 15 respondenți au ales imagini care
reflectă accesul refugiaților la smartphone-uri (4,9%), respectiv arme
care pun în pericol siguranța cetățenilor europeni (3,6%).
Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la:
http://www.isondaje.ro/res/46309789788826/.
Articol realizat de membrii echipei “Sons of Liberty”.
Material apărut în:
Impact în Gorj şi
Adrian-Vladimir Costea